Pe 17 octombrie, cel Muzeul Național de Științe ale Naturii al Madridului împlinit 250 de ani. Deşi în prezent se gaseste în fostul Palat al Artelor și Industriei de pe Paseo de la Castellana, instituția sa precursoare a fost Casa Regală de Geografie și Cabinetul de Istorie Naturală, fondată în 1752 de Ferdinand al VI-lea în Cartierul Lavapies.
Fațada recunoscută a Muzeului Științei.
Cu toate acestea, este considerat ca originea sa achiziționarea de către Carlos III a colecției de artă și natură a lui Pedro Franco Dávila, cu care avea să întemeieze Cabinetul Regal de Istorie Naturală în 1771. Acest lucru îl face cel mai vechi muzeu de știință din Spania și unul dintre primele care au fost create în Europa.
Aniversarea este sărbătorită cu tot felul de activități care vor dura până anul viitor. Incepand cu două expoziții speciale cine va fi, deocamdată, până la sfârșitul lunii august 2022. Prima pe care o vom vedea la intrarea în muzeu este O călătorie fascinantă de 250 de ani, împărțită în trei domenii: istorie, artă și cercetare.
După cum ni s-a explicat curatorul expoziției, Cristina Cánovas, expoziția „are o parte temporară în care am vrut să reflectăm un trecut care ne definește pentru ceea ce suntem și un prezent în care se întrezărește deja un viitor. Și pe de altă parte, mișcarea acestui muzeu de peste 250 de ani”.
Expoziția reunește peste o sută de piese din colecțiile muzeului, cu care sunt reprezentați toți: „Reflectează de la crearea cabinetului în 1771 și până în prezent, cele mai importante repere ale muzeului prin personajele sale cele mai emblematice, expedițiile, publicațiile care s-au realizat...”. În plus, după cum subliniază Cristina, „într-o epocă din ce în ce mai vizuală și mai stimulată, avem câteva posturi audiovizuale”. În ele putem vedea de la fotografii istorice până la scena unui film de Rocío Durcal trecând prin secvențe ale NO-DO.
Interiorul Muzeului de Științe Naturale din Madrid.
În partea de artă, cu a selecția celor peste 13.000 de plăci și gravuri ale muzeului, Vom vedea și tabloul Cele patru părți ale lumii, de Jan Van Kessel. Împrumutat de el Muzeul Prado, „Este o lucrare a secolului al XVII-lea, posibil a fost făcut pentru un cabinet de minuni, originea majorității muzeelor de artă și a unora de istorie naturală”.
„Este un tablou frumos, care conține și multe fabule, multe povești pe care le-am selectat și pus pe o tabletă disponibilă publicului. Merită să o studiezi cu atenție, este o lucrare foarte frumoasă care spune și spune multe lucruri”, adaugă el.
A treia parte se concentrează pe cercetare. „Majoritatea cercetărilor care se fac astăzi se reflectă pe acei pereți, există aproape șaptezeci de investigații în care tot ce se face în muzeu este arătat puțin, însoțite de fotografii ale cercetătorilor înșiși, material audiovizual și al lor și piese din colecțiile muzeului. Vizitatorul poate avea o imagine de ansamblu foarte amplă a tot ceea ce se face aici”.
ANTARCTICA, UN EXEMPLU DE SCHIMBĂRI CLIMATICE
Pe de altă parte, o expoziție este dedicată celor mai mult decât 30 de ani pe care muzeul a cercetat în Antarctica, continent care, după cum explică Cristina, „nu este doar alb și rece, ci conține și 5% din biodiversitatea lumii. Este unul dintre cele mai remarcabile exemple de schimbări climatice.” Vom vedea investigaţii precum cea efectuată de Andrés Barbosa cu echipa sa despre „populațiile de pinguini, efectele schimbărilor globale, microplasticele găsite în stomacul lor... Câteva despre efectele întregii poluări”.
Antarctica, ultimul refugiu.
De asemenea, cea a Asunción de los Ríos pe licheni: „Schimbările climatice fac ca gheața să se topească, iar pământul care este lăsat gol este colonizat de microorganisme și alte organisme care generează și licheni”, subliniază el. Se încheie cu un documentar de Pepe Molina care arată „schimbările climatice prin topirea ghetarilor, nu numai de la polul sud, ci și de la polul nord”.
O CARTE TRIBUT ŞTIINŢEI
Pereții de cercetare ai primei expoziții au fost realizati dintr-o carte pe care speră să o publice de Crăciun. va purta titlul Muzeul Național de Științe ale Naturii, cercetările noastre la îndemână.
Cristina ne spune că reflectă „mai mult de șaptezeci de contribuții ale cercetătorilor din întreaga lume. Este o carte pentru toate publicurile, sa vezi ce se face de aici, care este o investigație incredibilă, a microorganismelor care se ascund în roci, a Desertul Atacama Sau Antarctica la investigarea culorilor animalelor, a sunetelor, a schimbărilor climatice, a vieții în întuneric...”.
O carte pentru toate publicurile.
Ediția sa va servi și „ca un tribut adus cercetării și științei, că astăzi într-un moment în care un virus aproape că a oprit lumea, știința este cea care ne aduce înainte”, subliniază el.
DOCUMENTARUL „O ZI LA MUZEUL”
Pe de altă parte, aniversarea se va reflecta într-un documentar pe care Mario Cuesta îl termină de filmat. Xiomara Cantera, ofițerul de presă al muzeului, ne dezvăluie că scopul ei este „dați o idee generală celor care nu cunosc muzeul a tot ceea ce se face, a întregii părți de cercetare, a importanței colecțiilor...”.
Acesta este un tur de o zi la muzeu prin conversaţii între diferite personalităţi. „Juan Luis Arsuaga și Antonio Rosas vorbesc despre rolul ființei umane în natură. César Bona, Rosa Menéndez și Pilar López García-Gallo vorbesc despre educație, vocații științifice, munca care se face deja în muzee și școli... Odile Rodríguez de la Fuente și Miguel Delibes de Castro vorbesc despre importanța și moștenirea dragostei pentru natură care se transmite de la părinți la copii. Lita Cabellut și Theo Jansen vorbesc despre natură ca inspirație…”.
Odile Rodríguez de la Fuente și Miguel Delibes de Castro, în timpul filmărilor documentarului.
Eventual documentarul va fi lansat mai târziu în acest an, sau începutul următorului, atât în muzeul propriu-zis, cât și la televizor. Xiomara arată că „sunt multe posibilități ca acesta să apară la TVE, cu siguranță pe La2.
„Vom încerca distribuția pe platformele de televiziune. In muzeu Vom face mai multe proiecții. Și, eventual, până la sfârșitul anului, odată cu închiderea activităților anului de comemorare, poate avea loc o vizionare comună în diferite muzee și Cineteca. Și dacă vrei Netflix, îți vom spune că suntem încântați”.
SĂRBĂTORI PÂNĂ ÎN 2022
Un sfert de mileniu nu se sărbătorește în fiecare zi. De aceea, după cum recunoaște Xiomara, „în loc să facem o petrecere mare pe 17 octombrie am preferat pe tot parcursul anului să facă lucruri de care își amintesc și care vorbesc despre aniversare”.
Pentru a încheia acest an comemorativ se gândesc mai faceți o casă deschisă precum cea care a avut loc în ziua aniversării și o activitate comună cu diferite muzee din diferite domenii: Muzeul de Arheologie, Muzeul Prado, Reina Sofia… În acea zi probabil va fi prezentat documentarul și ne vom face cu ochiul. . Vom anunța totul prin rețelele noastre de socializare și tot felul de campanii și articole care apar”.
Printre momentele importante pentru anul viitor se numără întâlnirea directorilor diverselor muzeele europene de istorie naturală în martie pentru a „vorbi despre situația muzeelor de istorie naturală, viitorul acestor instituții, de ce sunt importante, cum să creăm strategii comune... Și va fi folosit pentru mese rotunde, interviuri și așa ceva”, el adaugă.